Comisia Europeană a aprobat astăzi parțial cea de a cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde EUR, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pilonul central al instrumentului NextGenerationEU.
Această decizie marchează un pas important în punerea în aplicare a reformelor și investițiilor aferente cererii de plată, care vizează gestionarea apei, a deșeurilor și a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și a energiei, administrația fiscală, competențele în domeniul sănătății și sectorul social. Totodată, acestea urmăresc să consolideze procesul decizional la nivelul administrației publice, să accelereze digitalizarea, să stimuleze cercetarea și să îmbunătățească mediul de afaceri, precum și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ.

Comisia a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Printre principalele măsuri incluse în această cerere de plată se numără:
Dezvoltarea infrastructurii de internet de mare viteză: extinderea acoperirii cu internet de mare viteză la sute de sate din mediul rural, pe care operatorii de telecomunicații aveau puține stimulente comerciale să le deservească.
Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei și accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon: achiziționarea de vehicule nepoluante pentru administrația publică, casarea vehiculelor vechi și poluante și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de combustibili fosili, prin creșterea producției interne de energie electrică din surse regenerabile.
Digitalizarea universităților și a administrației fiscale: România și-a consolidat infrastructura digitală a universităților și a extins disponibilitatea și utilizarea serviciilor fiscale digitale.
În ceea ce privește cele șase jaloane și ținte restante aferente acestei a cincea cereri de plată, Comisia nu a putut concluziona că acestea au fost îndeplinite în mod satisfăcător.
Acestea se referă, în ordine, la intrarea în vigoare a actelor normative care permit utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului pentru investiții în energia din surse regenerabile și sprijină adoptarea pe piață a hidrogenului din surse regenerabile, la instituirea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului, la reducerea duratei medii a intervențiilor în rețeaua de transport al energiei electrice, la aplicarea testului IMM-urilor și la îmbunătățirea accesului întreprinderilor la finanțare prin garanții de portofoliu.
Prin urmare, Comisia își suspendă evaluarea îndeplinirii acestor jaloane și ținte, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le acordă statelor membre timp suplimentar pentru a prezenta observații cu privire la jaloanele sau țintele neîndeplinite, permițându-le totodată să primească o plată parțială aferentă jaloanelor și țintelor îndeplinite în mod satisfăcător.
Pașii următori
Comisia a transmis Comitetului economic și financiar evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea de către România a jaloanelor și țintelor necesare pentru efectuarea acestei plăți. Comitetul are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și prezenta avizul. Plata către România poate fi efectuată după emiterea avizului Comitetului economic și financiar și adoptarea de către Comisie a unei decizii de plată.
În curând, Comisia va comunica României motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România va avea apoi la dispoziție două luni pentru a transmite Comisiei observațiile sale.
În cazul în care, în urma examinării observațiilor României, Comisia își menține concluzia că jaloanele și țintele în cauză nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, va reduce din suma totală de 2,67 miliarde EUR solicitată prin această cerere de plată cuantumul aferent respectivelor ținte.
Cuantumul aferent țintelor restante va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendarea plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023). Această metodologie se aplică tuturor statelor membre și acordă o pondere semnificativă jaloanelor esențiale legate de reforme.
În schimb, dacă Comisia va evalua că aceste jaloane și ținte au fost îndeplinite în mod satisfăcător, va plăti României suma corespunzătoare.
Comisia a primit deja cea de a șasea și ultima cerere de plată a României și o evaluează în prezent.
România a transmis cea de a cincea cerere de plată la 15 august 2026.
Planul de redresare și reziliență al României prevede investiții și reforme de amploare menite să facă economia și societatea românească mai durabile și mai reziliente, precum și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală. Planul beneficiază de o finanțare în valoare de 19,6 miliarde EUR, din care 13,1 miliarde EUR sub formă de granturi și 6,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.
În perspectiva încheierii mecanismului la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuiau să pună în aplicare toate jaloanele și țintele restante până în luna august 2026 și să își prezinte ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Redactor: Lupu Geanina




