Un studiu clinic publicat în Nature Medicine la 14 octombrie 2026 explorează o strategie de imunoterapie individualizată pentru cancerul ovarian: un vaccin construit pe baza particularităților moleculare ale tumorii fiecărei paciente. Rezultatele arată că abordarea poate induce răspunsuri imune specifice și justifică evaluarea ei în studii clinice suplimentare.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Dana-Farber Cancer Institute și Harvard Medical School din Boston, în colaborare cu Broad Institute. Studiul de fază I a evaluat NeoVax, un vaccin experimental construit pornind de la neoantigenele tumorale. Acestea sunt structuri moleculare generate de anumite mutații ale celulelor canceroase, pe care sistemul imunitar le poate recunoaște.
Procesul începe cu analiza moleculară a tumorii și selectarea unor ținte specifice pacientei. Țintele sunt incluse într-un preparat cu peptide sintetice lungi, împreună cu poly-ICLC, un stimulent al răspunsului imun. Obiectivul este activarea limfocitelor T capabile să recunoască neoantigenele și să contribuie la identificarea celulelor tumorale care le prezintă. După vaccinare, pacientele au primit nivolumab, un anticorp care blochează receptorul imun PD-1.
Studiul a inclus paciente cu cancer ovarian epitelial de grad înalt, sensibil la tratamentul cu platină, după chimioterapia standard: o pacientă nou diagnosticată și nouă paciente aflate la prima recidivă. Dintre cele zece paciente vaccinate, opt au prezentat răspuns imun la cel puțin un grup de peptide incluse în vaccin. Analiza biomarkerilor a indicat activitate biologică asociată tratamentului la șase dintre cele zece paciente. Nu au fost identificate semnale neașteptate de siguranță, iar nicio pacientă nu a întrerupt tratamentul din cauza toxicității.
Studiul a scos în evidență și o provocare practică: timpul. Un vaccin individual se fabrică pornind de la profilul molecular al tumorii fiecărei paciente, iar acest proces durează. În cohorta pacientelor cu recidivă, nouă dintre cele 12 paciente evaluabile au putut fi vaccinate, în timp ce în cohorta pacientelor nou diagnosticate a fost vaccinată una dintre cele nouă paciente evaluabile. Aceste rezultate evidențiază o dificultate de fezabilitate care trebuie luată în calcul în dezvoltarea vaccinurilor personalizate. Studiul a urmărit în primul rând siguranța și fezabilitatea; eficacitatea clinică și un eventual beneficiu asupra supraviețuirii vor putea fi stabilite doar în studii mai ample, cu urmărire pe termen lung.
Relevanța cercetării depășește un singur tip de cancer. Vaccinurile personalizate reprezintă o direcție a medicinei de precizie în care profilul molecular al tumorii contribuie la alegerea țintelor terapeutice. Studiul a evidențiat și mecanisme diverse prin care clone tumorale rezistente pot afecta prezentarea antigenelor către sistemul imunitar, favorizând evadarea de la recunoașterea imună. Aceste rezultate sugerează că efectul tratamentului depinde atât de antigenele pe care tumora le prezintă, cât și de amploarea răspunsului imun indus.
În România, cercetarea vaccinurilor neoantigenice nu are încă rezultate publicate de profil. Există însă mai multe inițiative care construiesc premise pentru acest tip de medicină. Primul pas al tehnologiei este secvențierea tumorii și identificarea mutațiilor care o deosebesc de țesutul sănătos. Acestui pas îi corespunde direct capacitatea pe care o dezvoltă proiectul ROGEN, coordonat de Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”, prin infrastructura națională de secvențiere și analiză genomică, prezentată în numărul trecut al revistei. Tot UMF “Carol Davila” coordonează participarea României la Joint Action Personalised Cancer Medicine, inițiativa europeană pentru extinderea accesului la diagnosticul molecular în oncologie. La UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, un proiect finanțat prin PNRR își propune constituirea unui grup de cercetare dedicat terapiilor celulare și imune orientate spre microambientul tumoral.
La Timișoara, centrul OncoGen are printre direcțiile sale de cercetare terapiile genice și celulare anticancer, inclusiv un proiect privind celulele CAR-NK. Acestea pot contribui la capacitatea României de a participa la cercetări viitoare în medicina oncologică personalizată.
Studiul publicat în Nature Medicine marchează un pas relevant în investigarea vaccinurilor anticancer personalizate: datele arată că ținte moleculare individuale pot fi folosite pentru a induce răspunsuri imune măsurabile. Următoarea etapă este să se stabilească în ce măsură aceste răspunsuri se traduc în controlul durabil al bolii și în beneficii pentru paciente.
Redactor: Lupu Geanina
