„Vineri, 31 iulie 2026 (și sâmbătă, 1 august, pentru unii) cele două federații reprezentative din sănătate („Solidaritatea Sanitară” și „Sanitas”) și Ministerul Sănătății au făcut ceea ce trebuiau să facă în urmă cu o lună de zile în opinia noastră: s-au așezat la masă și au evaluat toate variantele de modificări posibile până au identificat cea mai bună soluție.
În urma acestei activități a rezultat o variantă comună de propuneri, care a fost transmisă sâmbătă seara Ministerului Muncii.
Modificările convenite de cele două federații reprezentative la nivel de sector Sănătate și Ministerul Sănătății sunt așezate exact pe logica variantei proiectului de lege a salarizării negociat în anul 2023.
Cu alte cuvinte, nu am încercat doar să corectăm legea, ci să-i modificăm structura în privința angajaților din sectorul Sănătate.”
- Principalele modificări structurale:
1) Diferențierea coeficienților de salarizare pe categorii de unități sanitare, suplimentar (și mai detaliat) decât cea existentă în legea nr. 153/2017 (care diferenția unitățile doar pe categoriile: Ambulanță, clinic și „neclinic”). Intenția este cea de creștere a adecvării salarizării în funcție de rolul jucat de unitățile sanitare în cadrul sistemului național de sănătate.
2) Diferențierea coeficienților de salarizare pe categorii de locuri de muncă (suplimentar față de cea existentă în legea nr. 153/2017), în mod separat pe categorii de unități amintite la punctul anterior.
3) Introducerea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază. Deși, per ansamblu, sporurile pentru condiții de muncă scad în proiectul de lege (spre exemplu, limita maximă posibilă de 85% ar scădea la 60% în varianta convenită de noi), diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o bună parte din sumele aferente acestui spor.
4) Introducerea limitelor minime pentru sporurile pentru condițiile de muncă (câștigată de FSSR la negocierile anterioare și introdusă în forma finală convenită). Menționarea lor în lege oferă o formă de protecție împotriva efectelor care s-au ivit în anul 2018 (spor 1%).
5) Reașezarea recompensei pentru contribuția la asigurarea continuității, prin creșterea semnificativă a acesteia.
- În privința sporurilor pentru condițiile de muncă această variantă ar avea următoarele efecte (câteva exemple, la limită):
– Scăderea sumelor corespunzătoare acestor sporuri pentru:
○ Categoria I: angajații aflați în următoarele condiții cumulative:
- Sunt situați acum în intervalul 55%-85%.
- Beneficiază de nivelul maxim al acestui spor (85%)
- Au procentul real al acestui spor (calculat prin raportarea sumelor la salariul de bază în plată) la peste 70%.
Precizare: Scenariul de risc a luat în considerare acordarea sporului minim în viitor; în acest scenariu pierderea ar fi compensată de creșterea salariului de bază.
În scenariul menținerii sporului la nivel maxim suma aferentă sporurilor pentru condiții de muncă ar crește pentru angajații din primele două categorii de unități sanitare.
○ Categoria II: angajații care pierd sporul pentru condiții de muncă (cca. 30% în ipoteza proiectului de lege; presupunând că nu ar interveni corecțiile gândite prin Regulamentul de sporuri) și nu intră într-o categorie de unități și/sau locuri de muncă cu factor de creștere a salariului de bază: ar avea o creștere a veniturilor salariale limitată la 10%. Orice abatere de la acest scenariu de risc maxim ar genera o creștere salarială mai mare.
III. Protecția împotriva riscului de scădere a veniturilor (în cazul drepturilor salariale care nu ar beneficia de compensare) a fost gândită în varianta convenită prin:
– Creșterea procentului aferent tarifului orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere și de sărbătoare legală.
– Introducerea într-o categorie de spor a angajaților care beneficiază de „cuantum”.
Precizăm că această formă nu este definitivă sau garantată.
„Conținutul convenit a fost transmis sâmbătă seara inițiatorilor (sau, dacă doriți, instituției care asigură secretariatul tehnic – Ministerul Muncii), urmând să insistăm pentru a fi preluate cele convenite atât la instituție cât și în Parlament, dacă proiectul de lege va fi depus/asumat de un parlamentar/un grup parlamentar.
Singura garanție pentru preluarea acestor restructurări o reprezintă susținerea lor de către toți angajații din sănătate.
Față de perioada anterioară cele convenite la MS aduc o modificare radicală: acțiunea nu este îndreptată către a respinge ceva, ci către a apăra o variantă a proiectului legii ce ar crește gradul de echitate al salarizării în sănătate și ar asigura creșteri salariale reale.
PS: Poziționările publice în favoarea acestei forme a proiectului de lege – în partea privitoare la Sănătate – i-ar crește șansele să fie adoptat.
Precizăm că Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a solicitat aplicarea acestor reguli ale salarizării în sănătate, în forma convenită, încă din anul 2024, protestele din acel an fiind centrate pe aceaastă solicitare.” se mai arata in comunicat.
Redactor: Geanina Lupu
