Senatul a adoptat Legea Majoratului Digital, care introduce conceptul de maturitate online la 16 ani. Copiii vor putea crea conturi pe platforme doar cu acordul părinților, iar furnizorii vor fi obligați să aplice filtre de vârstă și interdicții pentru publicitatea personalizată adresată minorilor. Restricţia nu se aplică platformelor online dedicate învăţării autorizate la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la nivel european de către autorităţile competente.
Legea majoratului online, iniţiată de un grup de parlamentari PNL, PSD şi UDMR, are ca scop instituirea unor măsuri pentru protecţia minorilor împotriva conţinutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, în vederea asigurării dezvoltării fizice, mintale şi morale corespunzătoare a acestora.
România face astfel un pas decisiv în reglementarea protecției copiilor pe internet. Senatul a adoptat luni, cu 123 de voturi pentru și 6 abțineri, Legea Majoratului Digital, o inițiativă propusă de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Actul introduce, pentru prima dată în România, conceptul de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani, stabilind un cadru clar pentru accesul minorilor la platforme online.
„Copiii României au dreptul să fie protejați și în lumea digitală, nu doar în cea reală. Legea Majoratului Digital nu interzice și nu cenzurează, ci oferă părinților instrumente legale pentru a-și proteja copiii”, a declarat Nicoleta Pauliuc.
Prin această lege:
- Copiii sub 16 ani vor putea accesa platforme online doar cu acordul părinților.
- Părinții vor avea dreptul legal de a suspenda sau restricționa conturi și de a proteja copiii de conținut dăunător.
- Platformele digitale vor fi obligate să implementeze filtre de vârstă, reguli de siguranță și protecție reală pentru minori.
Această lege nu interzice, nu cenzurează – ci redă familiei puterea de a proteja. Este o lege care pune, pentru prima dată, siguranța copiilor înaintea algoritmilor.
Legea impune obligații stricte pentru furnizorii de servicii digitale, astfel: implementarea filtrelor de vârstă și a mecanismelor de verificare a identității, etichetarea conținutului pe categorii de vârstă, protejarea datelor minorilor și interzicerea publicității personalizate adresate copiilor.
Algoritmii rețelelor amplifică conținutul care generează atenție, inclusiv provocările periculoase, mesajele agresive sau știrile false. Ghidurile oficiale românești avertizează că, în lipsa unor filtre și a supravegherii adulte, copiii pot fi expuși la agresiune, hărțuire sau manipulare digitală.
Proiectul stabilește că furnizorii de platforme sociale care operează în România trebuie să implementeze „mecanisme clare și verificabile de confirmare a vârstei”.
În cazul nerespectării obligațiilor, autoritățile competente pot aplica amenzi de până la 3% din cifra de afaceri anuală și pot suspenda temporar activitatea platformei.
Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
România nu este singura țară europeană care ia astfel de decizii. În Franța există deja o lege care prevede protejarea adolescenților sub 15 ani, în timp ce și alte state, precum Spania sau Irlanda, caută și ele soluții legislative pentru protejarea minorilor de efectele nocive ale rețelelor sociale.
Redactor: Geanina Lupu
