„La începutul mandatului, am anunţat un control interjudeţean al Gărzii de Mediu cu privire la gropile de gunoi pe zona de prevenție incendii. Am vrut să avem o acţiune completă pe toate gropile cu gunoi municipal care să fie verificate din perspectiva măsurilor care au fost luate pentru a preveni incendiile. Cele mai mari amenzi au fost date în Dâmboviţa, Ilfov și Teleorman. Concluziile generale ale controlului tematic sunt că majoritatea judeţelor nu au o infrastructură de tratare a deşeurilor, că reciclăm prea puţin şi ar trebui, în perioada următoare, să dublăm capacitatea calitatea de material pe care îl reciclăm. S-au găsit depăşiri ale cantităţii autorizate în majoritatea gropilor de gunoi care au fost verificate şi, de asemenea, au fost depăşite, tot aşa, în majoritatea gropilor de gunoi, suprafeţele maximale pe care ar fi trebuit să fie depozitate aceste deşeuri” a declarat ministrul Diana Buzoianu în deschiderea conferinței de presă de ieri.
În perioada 2–10 iulie 2025, la solicitarea MMAP, Garda Naţională de Mediu cu sprijinul IGSU – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania, a desfășurat controale încrucișate la toate cele 47 de depozite municipale clasa B din România.
Acțiunile au avut un caracter integrat vizând evaluarea riscurilor de mediu și prevenirea incendiilor, în contextul temperaturilor extreme, care sporesc riscurile de autoaprindere și incendii la gropile de gunoi.
”Am solicitat şi participarea colegilor de la IGSU care au aplicat, la rândul lor, sancţiuni de 493.000 de lei, constatând 245 de deficienţe la depozitele verificate. Mare parte dintre ele se referă ori la absenţa autorizaţiei de protecţie la incendiu, ori la lipsa respectării normelor în vigoare”, a precizat comisarul general Andrei Corlan.
S-au constatat situații grave și recurente:
- Depozite care funcționează fără să respecte reglementările de mediu;
- Deșeuri netratate, aruncate direct, fără sortare, fără preprocesare;
- Probleme structurale majore, de la stații de levigat nefuncționale până la emisii de gaze toxice direct în atmosferă;
- Poluare vizibilă a aerului, apei și a solului, și nu în ultimul rând, depozite pline cu deșeuri reciclabile, care ar fi trebuit să fie valorificate, nu îngropate.
Cauzele?
- Colectare separată de proastă calitate;
- Tratare inexistentă sau formală a deșeurilor;
- Tarife de depozitare mai mici decât costurile tratării, care descurajează utilizarea instalațiilor existente;
- Lipsă de asumare și responsabilități neclare între autoritățile locale și ADI-uri;
- Legislație ambiguă și lipsa unor sancțiuni reale pentru instituții care nu își fac treaba.
Ce urmează? Măsuri ferme, pe două direcții:
– continuarea și extinderea controalelor;
– crearea normelor de punere în aplicare pentru Legea mirosului în colaborare cu Ministerul Sănătăţii
– modificarea legislaţiei cu privire la produsele second-hand – „Trebuie să găsim soluţiile de trasabilitate care să poată să ne asigure pe noi că trăim într-o ţară sănătoasă”
– întărirea capacității Gărzii de Mediu pentru a folosi echipamentele achiziţionate prin PNRR și POIM printre care bodycamuri, drone, pentru care nu există reglementarea juridică
Concluzii:
„Este momentul să tratăm gestionarea deșeurilor nu doar ca o obligație de mediu, ci ca o politică de sănătate publică și de responsabilitate administrativă.” a precizat Diana Buzoianu.
