În fiecare an, pe 16 octombrie, celebrăm Ziua Mondială a Alimentației – un prilej de a reflecta asupra importanței unei alimentații sănătoase, a accesului la alimente sigure și nutritive și a responsabilității fiecăruia dintre noi față de resursele alimentare și mediul înconjurător.
Tema anului 2026, „Inovăm astăzi. Hrănim ziua de mâine.”, ne îndeamnă să susținem soluții inovatoare și acțiuni concrete pentru sisteme alimentare mai durabile, mai echitabile și mai responsabile.
O alimentație echilibrată înseamnă sănătate! Alegerea alimentelor variate și nutritive contribuie la prevenirea malnutriției, a excesului ponderal, a obezității și a bolilor netransmisibile.
Accesul la alimente sigure și hrănitoare este o condiție fundamentală pentru sănătate, bunăstare și dezvoltare durabilă presupune eforturi comune și responsabilitate la toate nivelurile societății, de la autorități și producători până la consumatori și comunități.
În acest context, Ziua Mondială a Alimentației 2026, având ca temă „Innovate today. Nourish tomorrow.” („Inovăm astăzi. Hrănim ziua de mâine.”) reprezintă o oportunitate de a evidenția importanța inovării și a acțiunilor concrete pentru dezvoltarea unor sisteme alimentare mai sustenabile și mai echitabile, care să asigure accesul tuturor la o alimentație adecvată.
Din perspectiva sănătății publice, o alimentație adecvată contribuie la prevenirea malnutriției, inclusiv a excesului ponderal și a obezității, precum și la reducerea riscului unor boli netransmisibile. Prevenirea risipei alimentare completează acest obiectiv prin utilizarea mai responsabilă a resurselor.
Eliminarea foametei – un obiectiv care poate deveni realitate
La nivel mondial, se produc suficiente alimente pentru a hrăni întreaga populație, însă accesul la hrană rămâne o provocare pentru milioane de oameni. Potrivit raportului The State of Food Security and Nutrition in the World 2026 (SOFI 2026), aproximativ 645 de milioane de persoane din întreaga lume s-au confruntat cu foametea în 2025, reprezentând 7,8% din populația globală. În același timp, aproximativ 2,69 miliarde de persoane nu și-au putut permite o alimentație sănătoasă, ceea ce reprezintă 32,7% din populația lumii.
Într-un context marcat de conflicte, instabilitate economică și efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice, sistemele agroalimentare sunt supuse unor presiuni tot mai mari, ceea ce afectează producția, distribuția și accesibilitatea alimentelor, cu impact direct asupra comunităților vulnerabile.
Una dintre provocările sistemelor alimentare actuale este risipa alimentară, problemă prezentă și în România. Reducerea acesteia presupune atât schimbări ale comportamentului de consum, cât și măsuri de-a lungul lanțului agroalimentar.
Reducerea risipei alimentare are implicații economice, sociale și de mediu. În același timp în care o parte importantă a alimentelor este pierdută sau risipită, milioane de oameni nu au acces la o alimentație adecvată. În acest context, tema materialelor informative dedicate celebrării Zilei Mondiale a Alimentației 2026 în România este „Alimentație sănătoasă, mai puțină risipă, consum responsabil”.
Peste un miliard de tone de alimente risipite într-un singur an
Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în 2022, la nivel mondial au fost generate aproximativ 1,05 miliarde de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a aproape unei cincimi din alimentele disponibile consumatorilor.
Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, în anul 2024, la nivelul Uniunii Europene au fost generate aproximativ 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 129 kg pe locuitor. Gospodăriile au generat 53% din total (69 kg/locuitor), urmate de industria alimentară și a băuturilor (19%), restaurante și servicii de alimentație (12%), producția primară (8%) și comerțul cu amănuntul și alte activități de distribuție a alimentelor (8%).
În același timp, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că, în 2023, aproximativ 13,3% din alimentele produse la nivel mondial s-au pierdut după recoltare, în etapele de producție, transport, depozitare, comercializare cu ridicata și procesare. Valoarea este ușor mai ridicată decât cea estimată în 2015, de 13,0%, anul de la care a început monitorizarea globală. Potrivit FAO, la nivel mondial nu se observă un progres evident în reducerea pierderilor alimentare în această perioadă. Inovarea, inclusiv prin îmbunătățirea tehnologiilor de producție, depozitare și distribuție, dar și prin dezvoltarea unor soluții accesibile pentru reducerea pierderilor și a risipei alimentare, poate contribui la creșterea sustenabilității sistemelor alimentare.
România: nevoia de date și de acțiune
Potrivit datelor Eurostat, România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu niveluri ridicate ale deșeurilor alimentare generate pe locuitor. Cele mai recente date disponibile pentru țara noastră, aferente anului 2022, indică aproximativ 180 kg de deșeuri alimentare pe locuitor, dintre care 99 kg provin din gospodării. Absența unor date mai recente evidențiază necesitatea consolidării monitorizării acestui fenomen, pentru fundamentarea și evaluarea măsurilor de prevenire a risipei alimentare.
Un studiu exploratoriu din 2023, realizat pe un eșantion de 267 de consumatori din România, a evidențiat diferențe de comportament între mediul urban și cel rural. Având în vedere dimensiunea eșantionului, rezultatele nu trebuie generalizate la întreaga populație.
În anul 2024 revista Foods a publicat un studiu dedicat comportamentului consumatorilor din România și în care a identificat risipa alimentară ca o problemă legată de comportamentul de cumpărare, planificarea meselor și gestionarea alimentelor în gospodărie.
Risipa alimentară înseamnă și risipă de resurse
Alimentele aruncate reprezintă, în același timp, risipă de apă, energie, teren agricol, forță de muncă și resurse financiare utilizate pentru producerea, procesarea, transportul și comercializarea acestora. UNEP estimează că risipa alimentară contribuie la aproximativ 8–10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar costul economic global este de peste o mie de miliarde de dolari anual.
În România, reducerea risipei alimentare este reglementată în principal printr-un cadru legislativ format din Legea nr. 217/2016, care se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar, modificată în 2024, și HG nr. 51/2019, ale cărei norme metodologice au fost actualizate prin HG nr. 955/2024, norme care stabilesc concret măsurile de prevenire a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar și condițiile pentru transferul, comercializarea și redistribuirea alimentelor.
Ce putem face?
Prevenirea risipei începe cu gesturi simple: planificarea meselor și a cumpărăturilor, achiziționarea unor cantități adaptate nevoilor, păstrarea corectă a alimentelor, înțelegerea diferenței dintre mențiunile „a se consuma de preferință înainte de” și „a se consuma până la”, utilizarea alimentelor rămase și ajustarea porțiilor. Alimentele care pot fi consumate în siguranță pot fi donate, cu respectarea condițiilor aplicabile. Atunci când prevenirea și redistribuirea nu mai sunt posibile, biodeșeurile pot fi colectate separat și valorificate.
Fiecare aliment salvat înseamnă mai mult decât o economie la bugetul familiei. Înseamnă resurse naturale economisite, energie utilizată mai eficient și un pas către un sistem alimentar mai responsabil.
O alimentație sănătoasă înseamnă grijă pentru propria sănătate, iar folosirea responsabilă a alimentelor înseamnă grijă pentru comunitate, pentru mediu și pentru generațiile viitoare.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, INSP încurajează adoptarea unei alimentații echilibrate și diversificate și prevenirea risipei alimentare. Aceste obiective necesită implicarea autorităților, a operatorilor economici, a comunităților și a fiecăruia dintre noi.
Redactor: Geanina Lupu
