Din cele 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, 13.018 provin de la mame adolescente.
În 601 cazuri vorbim despre fete sub 15 ani. 23 dintre ele au născut al doilea copil. O adolescentă de nici 15 ani a născut al treilea copil.
Pentru 652 de fete sub 19 ani, 2024 a însemnat deja a treia naștere.
Aceste cifre reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care nu reușește să protejeze copiii prin educație.
La grupele de vârstă sub 15 ani și 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează județele Mureș (813 mame), Brașov (657), Dolj (568), Bihor (567) și Constanța (541).
Municipiul București se află pe locul al 14-lea, cu 351 de nașteri provenind de la mame cu vârsta sub 19 ani.
La polul opus, județele cu cele mai puține nașteri din mame adolescente sunt Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).
Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată, ci un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă.
Ce putem face pentru combaterea fenomenului mamelor adolescente?
Conform cercetărilor realizate de organizația Salvați Copiii, s-a constatat că un impresionant procent de 66% dintre minore au indicat că au primit deja informații legate de educația sexuală în timpul educației lor.
Însă un procent semnificativ dintre acestea, aproximativ 30%, afirmă că sursele acestor informații provin din conexiuni personale precum rude, prieteni sau colegi, ceea ce poate genera suspiciuni cu privire la credibilitatea acestor surse de informare.
„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în situații caracterizate de sărăcie familială sau în comunități cu perspective economice limitate, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În regiunile cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare economică, din care provin mamele adolescente, predomină dependența de asistența socială furnizată de către stat, ceea ce determină practic o perpetuare a unui sistem economic bazat pe subzistență. Este imperativ să se pună accent pe măsuri de prevenție, cu scopul de a facilita accesul la informații și servicii de asistență socio-medicală, precum și de a reintegra social și școlar fetele care au devenit mame la o vârstă fragedă.
În prezent, Legea 272/2004 prevede că educația pentru sănătate (inclusiv componenta de educație sexuală) se desfășoară abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților.
Această abordare este profund inadecvată și în contradicție cu alte reglementări privind:
– răspunderea penală de la 14 ani;
– consimțământul de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.
Experiența internațională arată clar că educația timpurie funcționează:
* Danemarca a introdus educația sexuală obligatorie încă din 1930 și are astăzi o rată a nașterilor la adolescente de 4 la 1.000 (comparativ cu 34 la 1.000 în România, 2023).
* Olanda predă educație adaptată vârstei încă de la grădiniță, abordând științific teme despre corp, relații și consimțământ.
* În Croația, educația sexuală a devenit obligatorie cu susținere majoritară din partea părinților (70%) și a adolescenților (80%).
Aceste țări NU au înregistrat un debut mai timpuriu al vieții sexuale. Dimpotrivă, informația corectă și oferită la timp îi ajută pe adolescenți să ia decizii responsabile.
Redactor: Geanina Lupu
