Raport al Băncii Mondiale: mai puțin de unul din cinci angajați ai serviciilor publice locale de asistență socială au participat la cursuri de formare în perioada 2024–2025. Formarea profesională în domeniul îngrijirii de lungă durată este considerată esențială de instituțiile de asistență socială, însă accesul efectiv la cursuri rămâne redus și neuniform. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale Raportului de diagnostic privind nevoile de formare ale forței de muncă din domeniul îngrijirii de lungă durată din România, realizat de Banca Mondială în cadrul proiectului ADAPT. Datele arată o diferență importantă între importanța acordată formării și modul în care aceasta este pusă în practică. Managerii DGASPC au evaluat importanța formării profesionale la 9,71 din 10, iar cei ai DAS/SPAS la 9,28 din 10. Cu toate acestea, dintre cele 46 de DGASPC-uri care au răspuns, doar 18, respectiv 38,3%, aveau un plan de formare pentru perioada 2026–2027. Mai mult, 36 de DGASPC-uri nu au organizat, în ultimii doi ani, niciun curs dedicat exclusiv propriului personal în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice. La nivelul DAS/SPAS, situația este de asemenea îngrijorătoare. Cele 667 de instituții respondente au raportat 20.687 de angajați pe posturi ocupate, însă doar 3.755 de persoane, adică 18%, au participat la cursuri în perioada 2024–2025. Accesul redus la formare se observă și în cazul unor categorii profesionale importante. Doar 29% dintre asistenții sociali au participat la cursuri, în timp ce în rândul asistenților medicali comunitari procentul a fost de 17,4%. În cazul celor 773 de asistenți personali profesioniști raportați de DGASPC-uri, ponderea celor care au beneficiat de formare a fost de sub 15%.
„Formarea profesională trebuie să devină un proces continuu, nu unul declanșat doar de acreditări, licențieri, inspecții sau situații punctuale”, este una dintre concluziile care se desprind din analiza realizată în cadrul proiectului.
Prevenirea căderilor și primul ajutor, printre principalele nevoi
Raportul arată că nevoile de formare vizează aspecte esențiale pentru siguranța și calitatea vieții persoanelor vârstnice. Managerii serviciilor sociale au indicat ca priorități prevenirea căderilor, mobilitatea și sprijinul fizic, primul ajutor și monitorizarea stării de sănătate.
În cazul personalului de specialitate, nevoile de formare includ tehnici de transfer și mobilitate, nutriție și igienă, gestionarea situațiilor de urgență, comunicarea cu persoanele cu declin cognitiv, gestionarea comportamentelor dificile, prevenirea abuzului și susținerea autonomiei beneficiarilor. Totodată, sunt considerate necesare competențe digitale, inclusiv utilizarea registrelor electronice, documentarea activității și folosirea responsabilă a aplicațiilor bazate pe inteligență artificială.
„Nevoile de formare nu sunt periferice, ci privesc activități esențiale pentru siguranța, autonomia și demnitatea persoanelor vârstnice”, arată raportul.
Lipsa banilor, principalul obstacol
Una dintre cele mai importante bariere identificate este lipsa resurselor financiare. Problema a primit un scor de 9,43 din 10 în cazul DGASPC și 8,99 din 10 în cazul DAS/SPAS.
În plus, aproximativ 27% dintre cursurile urmate de personalul DGASPC și 26% dintre cele urmate de personalul DAS/SPAS au fost plătite direct de angajați. O altă problemă o reprezintă lipsa oportunităților de formare identificate de angajator, menționată de 32,6% dintre respondenții din DGASPC și de 22,3% dintre cei din DAS/SPAS. Deficitul de personal complică și mai mult situația. Aproape 16% dintre posturile raportate la nivelul DAS/SPAS sunt vacante, iar 23 de servicii publice de asistență socială, toate din mediul rural, au declarat că nu au niciun angajat.
Și îngrijitorii informali au nevoie de sprijin
Raportul atrage atenția și asupra situației îngrijitorilor informali, care sunt slab integrați în mecanismele instituționale și au acces limitat la formare. Mulți dintre aceștia învață singuri, prin observație, încercare și eroare sau folosind informații de pe internet, deși ajung să monitorizeze simptome, să administreze tratamente și să intervină în situații de urgență. Pentru această categorie sunt recomandate module scurte și practice privind mobilitatea, igiena, demența, medicația, prevenirea căderilor, comunicarea și drepturile beneficiarilor.
„Formarea trebuie să fie accesibilă și flexibilă, inclusiv pentru îngrijitorii care nu pot lăsa persoana vârstnică nesupravegheată”, este una dintre direcțiile recomandate în raport.
Se propune un program național integrat de formare
Principala recomandare a studiului este trecerea de la formarea punctuală și inegală la un sistem național, coerent și predictibil de dezvoltare profesională. Raportul propune crearea unui program național integrat, cu un curriculum comun și module adaptate responsabilităților fiecărei categorii profesionale – de la manageri și specialiști din DGASPC, DAS și SPAS până la personalul de îngrijire și îngrijitorii informali. Sunt recomandate, de asemenea, forme flexibile de învățare, precum cursurile online, modulele video, sesiunile hibride, mentoratul și comunitățile de practică.
„Trecerea către un sistem național integrat de formare ar putea contribui la creșterea calității serviciilor și la consolidarea competențelor celor care lucrează cu persoanele vârstnice”, subliniază concluziile raportului.
Peste 6.300 de persoane vor beneficia de formare prin proiectul ADAPT
Prin proiectul „ADAPT – Programe de formare adaptate pentru specialiștii și îngrijitorii informali care lucrează cu persoanele vârstnice”, Ministerul Muncii urmărește consolidarea resursei umane din serviciile sociale dedicate persoanelor vârstnice. Până la finalul proiectului, peste 6.300 de specialiști, îngrijitori informali și voluntari urmează să beneficieze de programe de calificare, perfecționare sau inițiere. De asemenea, 50 de servicii publice de asistență socială vor fi sprijinite pentru dezvoltarea unor activități inovative și pentru susținerea îngrijirii informale.
Proiectul ADAPT,este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027, din Fondul Social European Plus.
Raportul de diagnostic poate fi consultat pe site-ul Ministerului Muncii, în secțiunea dedicată proiectului ADAPT.
Redactor: Roxana Mihalache
