Lipsa unei legislații clare a favorizat dezvoltarea traficului de deșeuri mascate ca produse utilizate, pe fondul unei cereri ridicate în anumite zone ale țării.
Noua ordonanță de urgență privind reglementarea importurilor de produse second-hand răspunde direct acestei vulnerabilități, prin definirea clară a responsabilităților operatorilor, introducerea obligațiilor de înregistrare și trasabilitate a cantităților introduse în țară, verificarea conformității și returnarea celor neconforme.
Totodată, acest cadru normativ limitează riscul ca România să suporte costurile de mediu generate de deșeuri provenite din alte state și elimină ambiguitățile juridice în cazurile ajunse în instanță. Practic, se intervine asupra sursei fenomenului, nu doar asupra efectelor.
Această abordare devine cu atât mai importantă în contextul aderării la spațiul Schengen și al reducerii punctelor de control la frontieră, unde eficiența intervenției depinde în mod esențial de existența unor reguli clare și aplicabile unitar.
Rezultatele din teren confirmă amploarea fenomenului de colectare, deținere și valorificare ilegală a deșeurilor.
Numai în perioada 2023–2025, Garda de Mediu a aplicat sancțiuni contravenționale de apx 19 milioane lei, a fost suspendată activitatea a 46 de companii, au fost confiscate 2145 de tone de deșeuri valorificabile, au fost întocmite 33 sesizări penale.
Analiza de risc efectuată după toate aceste acțiuni a evidențiat un vid legislativ major în zona bunurilor second-hand, exploatat ca mod de operare pentru introducerea în țară a deșeurilor sub diverse forme(produse uzate, donații sau transporturi declarate ca reutilizabile). În lipsa unor criterii clare de diferențiere între deșeu și non-deșeu, aceste fluxuri de „produse” au continuat să alimenteze depozitările ilegale și arderile necontrolate.
Autoritățile statului – Garda Națională de Mediu, ANPC și structurile Ministerului de Interne – au nevoie de criterii clare și unitare pentru a face diferența juridică clară între deșeuri și bunuri second-hand, mai ales în contextul aderării la spațiul Schengen și al reducerii punctelor de control la frontieră. Aceste criterii trebuie să permită încadrarea corectă a mărfurilor uzate (textile, anvelope, electronice, vehicule etc.) și să elimine interpretările neunitare.
”Am reușit să astupăm un vid legislativ de care profitau rețele întregi de falși operatori care importau deșeuri care în final, în cea mai mare proporție ajungeau fie arse spre valorificare, fie aruncate pe câmpuri, în păduri și ape. Setul de modificări legislative este rezultatul unui efort care a început acum trei ani, bazat pe date clare din teren. Suntem recunoscători că acum propunerile noastre se transformă în legislație bună.
O felicit pe ministra Mediului, Diana Buzoianu care în câteva luni a deblocat discuțiile și a pus în transparență OUG-ul și apreciez toate eforturile colegilor noștri din structurile ANPC și MAI care au lucrat concret la acest proiect”, a declarat Andrei Corlan, comisar general GNM.
Redactor: Geanina Lupu
