În ultimii trei ani, peste 1,3 milioane de români au ieșit din sărăcie extremă, conform Eurostat.
În ultimii 10 ani, România a înregistrat o creștere de 44% a nivelului de trai, una dintre cele mai mari creșteri din UE.
Efectivul salariaților din România a atins un maxim istoric postdecembrist în februarie 2025, de 5,7 milioane.
A fost transpusă Directiva privind #salariile minime adecvate prin introducerea unui nou mecanism de stabilire a salariului minim, bazat pe formule obiective și negociere socială.
A fost consolidat dialogul social în conformitate cu standardele OIM și Pactul European pentru Dialog Social.
Sunt doar câteva dintre datele relevante pentru România prezentate de către ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, la Palatul Parlamentului în cadrul celui de-al 13-lea Congres al Blocului Național Sindical (BNS), având ca temă Pilonul European al Drepturilor Sociale.
” Împreună, printr-o bună colaborare, putem lua măsurile potrivite pentru ca românii să aibă o viață mai bună. Trebuie să găsim soluții pentru a crește gradul de colectare a veniturilor la bugetul statului pentru ca măsurile bugetar-fiscale să nu fie “descărcate” nici pe om, nici pe companii prin creșterea taxelor și impozitelor. Este nevoie de o mai bună colectare pentru a reuși să dezvoltăm România, să facem piața muncii mai puternică și să menținem și măsurile de protecție socială garantate de Constituție. Nu putem vorbi de perspective economice favorabile, de piețe monetare sau de capital puternice fără o piață puternică a muncii! Totul începe cu piața muncii și dezvoltarea resurselor umane. Mulțumesc BNS pentru buna colaborare de până acum! Felicitări, Dumitru Costin, pentru realegere și mult succes în noul mandat de președinte BNS!”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.
România tratează Pilonul European al Drepturilor Sociale nu ca pe o simplă declarație de principii, ci ca pe un angajament ferm față de cetățeni: nimeni nu trebuie lăsat în urmă.
Măsuri cheie implementate:
- Investiții majore prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027 și prin PNRR pentru: Crearea de locuri de munca de calitate; sprijinirea tinerilor și a grupurilor vulnerabile; formare profesională adaptată tranziției verzi și digitale;
- Creșterea participării la formarea continuă a adulților: În 2021, rata era de doar 5,9%; Astăzi, România a atins 19%, depășind ținta pentru 2030 (17,4%).
- Extinderea serviciilor sociale de calitate:
- Cel mai amplu program social din mediul rural: 2.000 de comune vor beneficia de servicii integrate de asistență medicală, socială și consiliere școlară pentru reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale.
- Registrul General de Evidență a Salariaților a devenit digital – REGES-ONLINE: Salariații pot verifica online dacă angajatorii respectă drepturile negociate în contracte.
- ReCONECT – instrument anticipează nevoile pieței muncii și facilitează legătura între educație și angajare.
- Creșterea capacității administrative a ANOFM prin proiectul SMART SPO, în valoare de 183 milioane euro (finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027): urmărește modernizarea serviciilor publice de ocupare, pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale ale pieței muncii.
- Proiect național de promovare și monitorizare a antreprenoriatului social – un pas important pentru crearea de locuri de muncă și reducerea marginalizării.
- Lansare programe FORMACTIV și START:
- Fonduri europene pentru sprijinirea angajatorilor care califică la locul de muncă persoane de sub și peste 30 de ani.
- Subvenții de 2.250 lei/lună pentru fiecare ucenic angajat.
Redactor: Geanina Lupu
