Ziua Mondială a Zonelor Umede – „Zonele umede și bunăstarea umană”

0
340

Flora zonelor umede este vitală atât pentru adaptare, cât și pentru atenuare. Pădurile de mangrove și pajiștile cu iarbă marine protejează țărmurile de valuri de furtună și de creșterea nivelului mării. Mangrovele sunt, de asemenea, supereroi la captarea și stocarea carbonului. De fapt, se estimează că acestea stochează de patru ori mai mult carbon decât alte păduri tropicale. Turbăriile acoperă doar aproximativ 3% din suprafața planetei noastre, dar stochează aproximativ de două ori mai mult carbon decât toate pădurile lumii la un loc. În schimb, pierderea și degradarea zonelor umede exacerbează criza climatică prin eliberarea de gaze cu efect de seră și lăsând ecosistemele și oamenii dependenți de acestea, mai vulnerabili la efectele schimbărilor climatice. Zonele umede asigură securitatea apei.

Aproape toată apa dulce din lume este extrasă direct din zonele umede. Zonele umede joacă un rol crucial în purificarea apei, stocarea și controlul inundațiilor. Turbăriile acționează ca niște bureți – absorbind excesul de apă în perioadele de precipitații abundente și eliberând-o încet în perioadele de secetă. Pajiștile cu iarbă de mare și rădăcinile de mangrove îndepărtează impuritățile și soluția salină din apa de mare. Zonele umede sunt atât de esențiale pentru ciclul apei, încât o lume fără zone umede ar fi o lume fără apă dulce. Și, din păcate, criza climatică este și o criză a apei. Râurile, lacurile, zonele umede de coastă și zonele umede urbane oferă spațiu pentru reflectare liniștită. Sunt locuri de meditație, iar timpul petrecut în zonele umede stimulează sănătatea mintală. Activitățile recreative, inclusiv mersul pe jos, înotul, caiacul promovează bunăstarea fizică. De mii de ani, plantele și animalele din zonele umede au furnizat și baza medicamentelor noastre. Zonele umede sunt unele din cele mai productive ecosisteme ale planetei și găzduiesc o biodiversitate foarte mare. Ca și exemplu, ecosistemele cu apă dulce dețin peste 40% dintre speciile planetei și 12% din totalul speciilor de animale. Cu toate acestea, zonele umede sunt cel mai amenințat ecosistem al Pământului și le pierdem de trei ori mai repede decât pădurile. Activitățile umane precum drenarea, conversia și îndiguirea au fragmentat și deteriorat zonele umede din întreaga lume. Zonele umede degradate au un impact negativ accentuat asupra bunăstării noastre, afectând accesul nostru la apă curată, perturbând mijloacele noastre de existență, impactând echilibrul delicat al ecosistemelor care sunt esențiale pentru noi.

Vestea bună este că soluția este în mâinile noastre. A investi în utilizarea durabilă a zonelor umede înseamnă a investi în viitorul umanității. Restaurarea zonelor umede este esențială pentru depășirea crizei climatice-biodiversitate și pentru realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și a Cadrului global de biodiversitate. În 1971 a fost semnată Convenția Ramsar, un act internațional sub egida UNESCO, ce stabilește reguli de protecție a ecosistemelor formate din zone umede. România s-a alăturat acestei convenții în 1991 prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor Ramsar. Zonele umede sunt definite ca suprafețe acoperite, permanent sau temporar, de ape puțin  Țara noastră deține 20 zone umede desemnate de Convenția Ramsar, ce se întind pe mai mult de un milion de hectare. Delta Dunării a fost prima înscrisă pe listă, încă din 1991. Dintre celelalte situri mai amintim: Parcurile Naturale Comana, Lunca Mureșului și Porțile de Fier, Confluența Jiu-Dunăre și Olt-Dunăre, Brațul Borcea, Complexul piscicol Dumbrăvița, Tinovul Poiana Stampei, Lacul Techirghiol, Dunărea Veche – Brațul Măcin și Insula Mică a Brăilei.

Redactor: Roxana Mihalache

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.