Ce se întâmplă cu ambalajele flexibile după colectare? RoFLEX, proiect demonstrativ coordonat de CEFLEX, testează în condiții reale întregul traseu: colectare, sortare și reciclare.
La 1 octombrie, reprezentanții proiectului au vizitat în județul Bihor stația de sortare, sistemul de colectare pe cinci fracții, Centrul de Aport Voluntar Marghita și instalația de reciclare a foliei din Sălacea.
MMAP a fost reprezentat de Cecilia Martin, director în cadrul ministerului. La vizită au participat și Adrian Giurgiu, președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, Glad Varga, președintele Comisiei pentru mediu din Senatul României, precum și reprezentanți ai industriei și ai organizațiilor implicate.
În șase luni, RoFLEX a procesat peste 50 de tone de ambalaje flexibile în trei instalații de sortare. Materialele separate au fost acceptate de reciclatori și transformate în materie primă secundară.
Concluzia este clară: principalele dificultăți apar înaintea reciclării. România are nevoie de:
- mai multă colectare separată și materiale mai curate;
- instalații moderne și tehnologii automate de sortare;
- fluxuri stabile și standardizate către reciclatori.
Până în 2030, România trebuie să atingă o rată de reciclare de 55% pentru deșeurile de ambalaje din plastic. PPWR impune, totodată, ca ambalajele să fie reciclabile până în 2030 și reciclate efectiv la scară largă din 2035.
Designul pentru reciclare este esențial, dar nu suficient. RoFLEX oferă datele necesare pentru trecerea de la proiecte demonstrative la un sistem funcțional la nivel național.
Redactor: Lupu Geanina
