De ce era nevoie de reformă?
- România avea printre cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților din UE: doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media europeană.
- Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta, iar valoarea acestora nu ținea cont de valoarea de piață a clădirilor pentru persoanele fizice.
- Încasările erau reduse și impozitele neactualizate cu inflația – peste 1/3 din taxe nu erau încasate.
Acest lucru a generat pierderi pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili și creșterea transferurilor de la bugetul național către autoritățile locale.
Contextul adoptării măsurilor
- Reforma impozitării proprietății era asumată prin PNRR încă din perioada 2021-2022 și în toate negocierile cu UE pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu.
- Amânarea asumării răspunderii a pus în pericol atragerea fondurilor europene și amânarea încasării unor sume importante din PNRR (300-500 milioane euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.
- Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru ca autoritățile locale să adopte rapid hotărârile necesare. Autoritățile lucrează pentru remedierea problemelor de implementare (platforma ghișeul.ro, erori de calcul, diferențe între localități).
Impact bugetar estimat pentru 2026
Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026 (+30% față de anul 2025): Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei.
Banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.
Detalii https://gov.ro/…/informare-pentru-presa-privind…
Redactor: Geanina Lupu
