De la 1 ianuarie 2026, nou regim fiscal mai dur, marcat de majorări de taxe, obligații suplimentare și sancțiuni extinse.

Noile reglementări privind majorarea impozitelor, disciplina capitalului social, impozitul minim pe cifra de afaceri și extinderea sancțiunilor fiscale cresc semnificativ riscurile de neconformare și de apariție a litigiilor cu autoritățile fiscale.

Modificările fiscale care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026 marchează o schimbare semnificativă în regimul de impozitare aplicabil atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, având la bază pachetul de măsuri fiscale adoptate prin Legea nr. 239/2025 privind redresarea și eficientizarea resurselor publice și validate prin decizia Curții Constituționale.

Noile dispoziții vizează majorări de taxe și impozite, introducerea unor obligații suplimentare pentru contribuabili, consolidarea mecanismelor de control ale ANAF și extinderea sancțiunilor aplicabile în caz de neconformare, în scopul creșterii colectării veniturilor bugetare și reducerii evaziunii fiscale.

Implementarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, promulgat pe 15 decembrie, preconizează o creștere a obligațiilor fiscale începând cu 1 ianuarie 2026, afectând direct fluxurile de numerar ale contribuabililor.

• Dispozițiile legale prevăd ajustări ale cotelor de impozitare și limitări ale unor facilități care anterior permiteau o optimizare fiscală extinsă, obligând astfel companiile să își reevalueze strategiile de business.
• Procesul de conformare necesită o analiză detaliată a fiecărei modificări, deoarece impactul va fi resimțit nu doar la nivelul impozitului pe profit, ci și în sfera impozitării veniturilor persoanelor fizice și a regimului TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii.
• Noile măsuri fiscale aplicabile din 2026 vizează creșterea impozitelor locale pe clădiri, terenuri și vehicule, prin modificarea regulilor de calcul și reducerea numărului de excepții de la plată.
• Totodată, se reglementează formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat al bunurilor imobile din România, destinat eficientizării colectării impozitelor locale.
• Pentru multinaționalele care nu intră sub incidența impozitului minim pe cifra de afaceri, respectiv cele cu o cifră de afaceri sub 50 milioane euro, se limitează cheltuielile deductibile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, managementului și consultanței.
• În materia veniturilor din investiții, impozitul reținut la sursă pentru câștigurile din titluri de valoare și instrumente financiare derivate crește de la 1% la 3% pentru dețineri mai mari de un an și de la 3% la 6% pentru cele sub un an, iar pentru operațiunile neintermediate de brokeri și pentru criptomonede impozitul se majorează de la 10% la 16%, menținându-se pragul neimpozabil de 200 lei/tranzacție, cu limita anuală de 600 lei.
• Firmele nou-înființate vor fi obligate să aibă un capital social minim de 500 lei, iar societățile existente care înregistrează o cifră de afaceri netă mai mare de 400.000 lei vor trebui să majoreze capitalul social la minimum 5.000 lei.
• Totodată, toate persoanele juridice vor avea obligația de a deține un cont bancar de plăți în România sau un cont deschis la Trezoreria Statului, nerespectarea acestei cerințe atrăgând riscul declarării inactivității fiscale de către ANAF și chiar dizolvarea de drept a societății.
• În ceea ce privește structura și tranzacțiile societare, noile reglementări introduc restricții semnificative privind cesiunea părților sociale pentru firmele cu datorii fiscale, condiționând opozabilitatea față de ANAF de notificarea cesiunii în termen de 15 zile și de constituirea unor garanții care să acopere integral obligațiile bugetare restante.
• De asemenea, se înăspresc regulile privind împrumuturile dintre societate și asociați, distribuirea dividendelor și majorările de capital social, se elimină plafonul anterior pentru obligativitatea acceptării plăților cu cardul și se restrânge accesul la eșalonările la plată.
• În paralel, regimul inactivității fiscale devine mai sever, lipsa contului bancar sau neîndeplinirea obligațiilor de raportare putând conduce la dizolvarea automată a societăților care rămân inactive pe o perioadă îndelungată.
• Legea nr. 239/2025 introduce reglementări stricte privind Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), impunând contribuabililor obligația de a păstra în patrimoniu activele pentru care au beneficiat de scăderi ale valorii imobilizărilor pe o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani.

Normele legale stipulează că nerespectarea acestei condiții atrage recalcularea impozitului minim și perceperea de creanțe fiscale accesorii conform Codului de procedură fiscală, începând de la trimestrul în care a fost aplicată scăderea inițială.

În prezent, Guvernul României analizează modificări importante privind impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 2026, ca răspuns la cererile investitorilor străini și mediului de afaceri pentru reducerea poverii fiscale. Potrivit premierului Ilie Bolojan, sunt luate în calcul două opțiuni:

1. reducerea la jumătate a IMCA de la 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia începând din 2027, dacă salariul minim brut pe țară garantat în plată rămâne la nivelul actual, sau
2. eliminarea completă a IMCA din ianuarie 2026, în condițiile creșterii salariului minim brut la un nivel mai ridicat. Decizia finală urmează să fie luată în perioada următoare în contextul pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026.

Controalele ANAF reprezintă o realitate frecventă în mediul de afaceri și pot genera decizii de impunere sau alte acte administrative fiscale cu impact semnificativ asupra firmelor și persoanelor fizice, mai ales în contextul intensificării inspecțiilor.

Contribuabilii au drepturi recunoscute prin Codul de procedură fiscală și Legea contenciosului administrativ, inclusiv dreptul la contestarea actelor fiscale, cum ar fi o amendă sau o decizie de impunere, și ulterior nesoluționării favorabile, la inițierea unei acțiuni în contencios administrativ, pentru anularea sau revocarea actelor considerate nelegale. Termenul de depunere a contestației ANAF este de 45 de zile de la comunicarea actului, cu posibilitatea prelungirii la 3 luni dacă actul nu conține elementele obligatorii.

În concluzie, modificările fiscale din 2026 reprezintă un punct de cotitură pentru mediul de afaceri, impunând o rigoare sporită în gestionarea activelor și în respectarea noilor cote de impozitare și a regulilor de capital social.

Redactor: Geanina Lupu