Economia circulară, un termen tot mai vehiculat în ultima perioadă, din nevoia de a economisi resurse esențiale vieții și a proteja planeta. Dar economia circulară nu înseamnă doar reciclare. Înseamnă să folosim mai puține resurse, să prelungim viața produselor și să transformăm deșeurile în resurse valoroase, spun specialiștii.
Nevoia de a fi chibzuiți cu resursele nu este însă o noutate, cel puțin în România. Înainte de Revoluție, cei mai în vârstă știu de regula celor 3 R: <<Recuperare, Recondiționare, Refolosire>>. Majoritatea produselor și băuturilor erau in sticle și borcane de sticlă și erau centre speciale unde puteau fi predate ambalajele, contra cost. De asemenea, maculatura era reciclată, iar repararea pantofilor, a genților sau recondiționarea obiectelor de îmbrăcăminte era o normalitate la atelierele specializate, cizmărie, croitorie etc.
Treptat, însă, aceste îndeletniciri aproape au dispărut, imediat după 1989, la fel și bunele practici ale refolosirii, iar necesarul de resurse naturale a crescut exponențial, implicit poluarea produsă de coloșii industriali. Ulterior, extinderea Uniunii Europene, aderarea României la spațiul european au schimbat datele problemei. UE a pus piciorul în prag în privința mediului, a stabilit norme clare, care trebuie implementate de către statele membre, inclusiv de România.
Astfel, regula celor 3 R a devenit: <<Redu, Reutilizează, Reciclează>>, iar grija pentru planetă a reapărut în actualitate, în timp ce gestionarea deșeurilor a ajuns la rang de industrie cu greutate pentru alinierea la cerințele europene de mediu. Gropile neconforme de gunoi s-au închis rând pe rând, iar nevoia de colectare selectivă a deșeurilor menajere și tratarea mecano-biologică a celor care nu mai pot fi reciclate au ajuns deziderate.
Sistemul SGR, implementat la finalul anului 2023, a redeschis dorinta românilor pentru reciclare, iar datele statistice sunt incurajatoare: rate de colectare de peste 90%, trimiterea – lună de lună – a zeci de tone de PET, aluminiu și sticlă în fabricile de reciclare și susținerea unei întregi industrii orizontale, care continuă să genereze noi și noi locuri de muncă pentru români, pe lângă miile create de la zero în ultimii doi ani.
Pentru următorii 4 ani, țintele sunt la fel de ambițioase, potrivit fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet: returnare 80% și reciclare 65% pentru anul 2027, returnare 85% și reciclare 70% pentru 2028, returnare 90% și reciclare 75% pentru 2029, returnare 80% și reciclare 65% pentru anul 2027, returnare 85% și reciclare 70% pentru 2028, returnare 90% și reciclare 75% pentru 2029.
In tot acest context, Ministerul Mediului și ONG-ul ECOTECA – Colecția de Verde au adus în atenția publicului stategia celor 10 „R” ai economiei circulare:
Producție inteligentă și utilizarea eficientă a resurselor
R0 – Refuză: evitarea produselor inutile.
R1 – Regândește: modele de partajare și utilizare multiplă.
R2 – Redu: eficiență crescută și consum redus de resurse.
Prelungirea duratei de viață a produselor sau a componentelor acestora:
R3 – Reutilizează: folosirea produselor în aceeași funcție.
R4 – Repară: readucerea în funcțiune a produselor defecte.
R5 – Recondiționează: adaptarea produselor la standardele actuale.
R6 – Remanufacturează: integrarea componentelor în produse noi.
R7 – Redirecționează: folosirea produselor într-o altă funcție.
Ultimele opțiuni – valorificarea materialelor
R8 – Reciclează: procesarea materialelor pentru a obține materii prime de calitate similară sau inferioară.
R9 – Recuperează: valorificare energetică prin ardere.
Un exemplu simplu: hainele. În loc să cumperi în exces, poți dona, repara sau recicla textilele. Iar din 2025, colectarea separată a deșeurilor textile este obligatorie în România, potrivit legislației europene și naționale, amintesc reprezentanții MMAP, for care are un rol central în această tranziție spre economia circulară pentru că:
– elaborează politici și legi – prin Strategia Națională pentru Economia Circulară și planul de acțiune pentru sectoare-cheie (textile, plastic, construcții, ambalaje etc.);
– finanțează investiții prin Administrația Fondului pentru Mediu și proiecte europene pentru colectare, reciclare și eco-inovare;
– monitorizează îndeplinirea obiectivelor de reciclare și aplicarea principiului „poluatorul plătește”;
– colaborează cu autoritățile locale și mediul de afaceri (prin OIREP-uri) pentru a crește ratele de colectare și valorificare;
– desfășoară campanii de educare și conștientizare pentru populație.
Prin toate aceste acțiuni, ministerul de resort este motorul tranziției către o economie circulară, în care resursele sunt folosite responsabil, iar mediul este protejat. Dar fără contribuția fiecăruia, de la mic la mare, acest angrenaj nu este funcțional.
Conform ECO Report, în România, se produc anual peste 260 de milioane de tone de deșeuri, iar încă mare parte din aceste deșeuri ajunge la gropile (acum ecologice) de gunoi. Un semnal de alarmă pentru autorități și cetățeni, deopotrivă, un apel la responsabilitate și conștientizare ecologică.
Redactor: Geanina Lupu
